黄色仓库

Psihoza este un termen folosit pentru a descrie situa?ia ?n care g?ndurile ?i sentimentele cuiva se schimb? at?t de drastic ?nc?t persoana respectiv? nu mai este capabil? s? disting? simptomele de realitate. Acest material informativ prezint? psihoza. Descrie ce este psihoza, de ce apare, cum se trateaz? ?i ce leg?tur? are cu alte boli mintale ?i fizice.

Ce este psihoza?

Psihoza este un termen care descrie un grup de simptome. C?nd o persoan? sufer? de psihoz?, g?ndurile ?i sentimentele sale se schimb? at?t de drastic ?nc?t ?i este greu s? recunoasc? ce este real ?i ce nu.

Psihoza este mult mai frecvent? dec?t cred mul?i oameni ?i poate fi incredibil de ?nsp?im?nt?toare pentru persoana afectat? ?i tulbur?toare pentru cei din jurul acesteia. Cu toate acestea, exist? op?iunea de a apela la ajutor sau sprijin.

Care sunt simptomele psihozei?

Idei delirante

Ideile delirante sunt convingeri pe care le ave?i ?i care sunt foarte reale pentru dumneavoastr?. Totu?i, acestea probabil nu vor fi ?mp?rt??ite sau nu vor avea sens pentru alte persoane, cum ar fi prietenii ?i familia dumneavoastr?. Aceste idei delirante se pot manifesta prin convingerea firm?:

• c? sunte?i mult mai puternic(?), important(?), bogat(?) sau faimos(oas?) dec?t sunte?i ?n realitate. De exemplu, a?i putea crede c? face?i parte din familia regal?.
• c? anumite lucruri au leg?tur? cu dumneavoastr? ?i cu via?a dumneavoastr?. De exemplu, a?i putea crede c? oamenii de la televizor sau de la radio comunic? cu dumneavoastr? sau v? trimit mesaje destinate exclusiv dumneavoastr?.
• c? sunte?i urm?rit(?), r?nit(?) sau c? oamenii comploteaz? ?mpotriva dumneavoastr?. De exemplu, a?i putea crede c? guvernul v? ascult? convorbirile telefonice.

A?i putea exprima aceste convingeri sau discuta despre ele cu al?ii. Sau a?i putea face anumite lucruri legate de aceste convingeri, cum ar fi s? v? ascunde?i de cei care ave?i convingerea c? v? fac r?u.

Aceste convingeri nu pot fi u?or de explicat din punct de vedere al religiei sau culturii dumneavoastr?.

Halucina?ii

Halucina?iile sunt momentele ?n care tr?i?i lucruri pe care alte persoane nu le pot percepe. Aceasta ar putea ?nsemna s? auzi?i, vede?i, sim?i?i, mirosi?i sau gusta?i unele lucruri care nu exist?.

Dintre toate tipurile de halucina?ii, cele mai frecvente sunt cele auditive (ale auzului). ?n acest caz, auzi?i sunete, sau o voce sau mai multe pe care al?ii nu le pot auzi. De obicei, aceste voci se manifest? de parc? cineva v? vorbe?te la ureche, din spate sau din dep?rtare, mai degrab? dec?t din interiorul propriei min?i. Este posibil ca uneori vocile s? v? vorbeasc? direct sau s? vorbeasc? ?ntre ele despre dumneavoastr?. Sau ambele posibilit??i.

S-ar putea s? sim?i?i c? g?ndurile v? sunt ?difuzate” cu voce tare ?i s? crede?i c? le pot auzi ?i al?ii.

Uneori, ideile delirante vor ajuta la ?explicarea” halucina?iilor. De exemplu, dac? auzi?i voci care vorbesc despre dumneavoastr?, s-ar putea s? dezvolta?i idei delirante cum c? vecinii comploteaz? ?mpotriva dumneavoastr? ?i c? vocile acestora sunt cele pe care le auzi?i.

Halucina?iile auditive se pot manifesta ?n mod diferit la diverse persoane. Unii aud voci ?nfrico??toare, intimidante sau tulbur?toare. Al?ii aud voci mai ?neutre”, iar unii aud chiar voci care sunt reconfortante sau lini?titoare. Unii oameni ?ncep s? aud? voci mai neutre sau prietenoase, care devin mai sup?r?toare sau deranjante cu timpul.

G?ndire dezorganizat?

Dac? ave?i o g?ndire dezorganizat?:

• g?ndurile ?i ideile dumneavoastr? ar putea fi confuze ?i s? par? c? nu se leag? ?ntre ele
• altor persoane le-ar putea fi greu s? ?n?eleag? ce spune?i
• ?n unele cazuri, discursul dumneavoastr? ar putea deveni at?t de confuz ?nc?t s? nu aib? deloc sens.

Convingerea c? sunte?i influen?at(?) sau controlat(?)

S-ar putea s? ?ncepe?i s? ave?i convingeri foarte puternice:

• c? g?ndurile, sentimentele sau ac?iunile dumneavoastr? sunt influen?ate sau controlate de cineva sau ceva. De exemplu, un microcip sau un satelit
• c? g?ndurile v? sunt puse ?n minte sau scoase din minte de c?tre altcineva sau altceva
• c? g?ndurile vi se difuzeaz? din mintea dumneavoastr?, astfel ?nc?t s? le fie cunoscute ?i celorlal?i

S-ar putea s? deveni?i suspicios(oas?) fa?? de oamenii din jurul dumneavoastr? ?i s? v? fie greu s? ave?i ?ncredere ?n ceilal?i sau s-ar putea s? crede?i c? sunte?i controlat(?) de o for?? exterioar?, cum ar fi Dumnezeu, Diavolul, spirite sau extratere?tri.

Aceste experien?e vi se vor p?rea reale, chiar dac? ceilal?i din jurul dumneavoastr? pot vedea c? nu sunt a?a.

Este important de re?inut c? este pu?in probabil s? ave?i aceste simptome tot timpul. ?n schimb, este probabil s? ave?i simptome diferite ?n momente diferite, iar aceste simptome vor fi mai mult sau mai pu?in severe ?n func?ie de o serie de factori. De exemplu, a?i putea avea idei delirante, apoi s? ?ncepe?i s? ave?i halucina?ii. Acest lucru poate face dificil? con?tientizarea faptului c? nu sunte?i bine.

De asemenea, c?nd suferi?i de psihoz?, s-ar putea s? v? fie greu s? realiza?i c? ave?i simptomele descrise mai sus. Din p?cate, din aceast? cauz?, se poate s? nu cere?i ajutor.

Separarea ideilor delirante de realitate

Ar putea fi dificil pentru ceilal?i s? realizeze c? ave?i idei delirante. Mai ales dac? exist? lucruri ?n via?a dumneavoastr? care se leag? de deliruri sau dac? delirurile se bazeaz? pe lucruri reale. De exemplu:

Religie

Dac? sunte?i o persoan? religioas?, s? crede?i c? pute?i vorbi cu Dumnezeu prin rug?ciune ar putea fi o parte normal? a sistemului dumneavoastr? de credin?e. Totu?i, dac? aceste convingeri ?ncep s? devin? mai intense sau extreme sau dac? ?ncep s? aib? un impact asupra rela?iilor dumneavoastr? cu ceilal?i, ar putea fi un semn c? nu sunte?i bine.

Locul de munc?

Ar putea fi greu pentru ceilal?i s? realizeze c? ave?i idei delirante dac? ave?i un loc de munc? care are leg?tur? cu acestea. De exemplu, dac? ?n sarcinile de lucru a?i avut de-a face cu informa?ii clasificate, cum ar fi ?n guvern sau ?n armat?, ?i ave?i idei delirante despre supraveghere.

Via?a personal?

Este posibil s? vi se fi ?nt?mplat lucruri ?n via?a personal? care au dus la a fi controlat(?) sau supravegheat(?). De exemplu, dac? a?i fost ?ntr-o rela?ie abuziv?. Dac? dezvolta?i idei delirante cum c? sunte?i urm?rit(?) sau controlat(?), ar putea dura mai mult p?n? c?nd ceilal?i s? ??i dea seama c? nu sunte?i bine.

Dac? ave?i idei delirante, g?ndurile ?i ideile pe care le ave?i vor fi mai extreme dec?t de obicei ?i probabil vor p?rea ciudate sau neobi?nuite pentru ceilal?i.

Cum se simte psihoza?

Poate fi dificil pentru persoanele care nu au trecut prin psihoz? s? ?n?eleag? cum este aceasta. Unele persoane care s-au confruntat cu psihoza au fost de acord s? ??i ?mp?rt??easc? experien?ele aici:

?St?team ?n parcarea unui spital ?i m? sim?eam de parc? a? fi fost ?n interiorul unui glob foarte mare ?i gol. Nu puteam vedea dec?t piesele de puzzle, de culoare gri ?nchis ?i negru, care alc?tuiau globul. Acestea au ?nceput s? cad? ?n afar? ?i m-au l?sat ?ntr-un neant negru. Eram ?ngrozit?. Era de parc? lumea s-ar fi dezintegrat ?i ar fi fost sf?r?itul planetei noastre”. Debra

?Priveam spre docuri ?i aproape c? puteam distinge unele dintre numele navelor. Eram ?ntr-o psihoz? profund? ?i am scos m?na pe fereastr? de parc? a? fi vrut s? ating navele, macaralele ?i docurile”. Michael

?Obi?nuiam s? cred c? aveam dureri ?ngrozitoare. Nu a fost o idee delirant?, ci o halucina?ie senzorial?: chiar puteam sim?i durerea. Durerea era prezent? chiar ?i ?n timp ce auzeam voci; acest lucru p?rea s? dea simptomelor mele un plus de realitate. Deseori aveam o durere de cap ?n acela?i timp cu un g?nd ?nfrico??tor”. Mark

Cum se leag? psihoza de alte boli mintale?

Psihoza este un termen folosit pentru a descrie un grup de simptome. De asemenea, este un termen-umbrel?. Persoanele cu o multitudine de afec?iuni pot prezenta simptome de psihoz?, inclusiv:

• schizofrenie
• tulburare schizoafectiv?
• tulburare bipolar?
• depresie sever?

?i alte afec?iuni ale s?n?t??ii mintale, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizat? sau tulburarea obsesiv-compulsiv? (TOC), ar putea s? duc? la dezvoltarea psihozei. Acest lucru s-ar putea ?nt?mpla ca urmare a stresului extrem asociat cu afec?iunea.

Psihoza poate ap?rea ?i atunci c?nd persoana:

• are o leziune cerebral?
• este ?n sevraj alcoolic
• este lipsit(?) de somn
• a consumat droguri recrea?ionale, cum ar fi canabisul sau cocaina
• este ?n sevraj ?n urma consumului de droguri recrea?ionale
• are o infec?ie, cum ar fi o infec?ie urinar?. Infec?iile pot provoca uneori o afec?iune numit? delir , care poate duce la dezorientare ?i uneori la dezvoltarea de simptome de psihoz?. De obicei, simptomele de psihoz? se amelioreaz? pe m?sur? ce este tratat? cauza delirului.

De asemenea, psihoza poate ap?rea ca efect secundar al unui medicament nou sau recent prescris sau la ?ntreruperea medica?iei.

Uneori nu este posibil s? se ?n?eleag? de ce o persoan? a dezvoltat psihoz?.

Psihoza ?nseamn? lucruri diferite pentru diverse persoane:

• Evenimente semnificative din via?? - Psihoza poate ap?rea uneori dup? un eveniment semnificativ sau stresant, cum ar fi moartea unui prieten apropiat sau a unei rude. De asemenea, este mai probabil s? se dezvolte dac? persoana a suferit de abuz sau neglijare ?n copil?rie.
• Na?tere - Psihoza poate ap?rea dup? ce persoana a n?scut; aceasta se nume?te psihoz? postpartum .
• - Psihoza poate ap?rea dup? ce persoana consum? droguri ilegale, cum ar fi canabis, LSD, cocain? sau ?speed”. Uneori, dac? persoana ?nceteaz? consumul de droguri sau alcool, psihoza sa se va ameliora. Totu?i, uneori rela?ia dintre droguri ?i psihoz? este mai complex?. ?n cazul ?n care consuma?i droguri, vorbi?i cu persoanele care v? trateaz? despre cum pute?i ob?ine ajutor pentru a v? opri.
• C?nd persoana are o tulburare de dispozi?ie - Psihoza poate ap?rea atunci c?nd persoana are un episod depresiv sever sau un episod maniacal.
• Privarea de somn - Privarea extrem? de somn poate provoca psihoz?.

Este important de men?ionat c? majoritatea oamenilor vor experimenta stres, vor consuma droguri sau vor na?te ?i nu vor dezvolta niciodat? psihoz?. Uneori, psihoza apare f?r? un motiv aparent. Este important s? re?ine?i c?, indiferent de motiv, dac? dezvolta?i psihoz?, nu este vina dumneavoastr?.

Medicul dumneavoastr? ar putea dori s? afle ce a cauzat dezvoltarea psihozei, ?n cazul ?n care acest lucru v? poate fi util pentru tratament. De exemplu, dac? lua?i droguri, sprijinul pentru a renun?a la ele ar putea fi o parte important? a procesului dumneavoastr? de ?ns?n?to?ire. Totu?i, ?n cazul ?n care consuma?i droguri sau alcool pentru a face fa?? circumstan?elor, acest lucru nu ar trebui s? v? ?mpiedice s? primi?i la timp un tratament bazat pe dovezi pentru psihoz?.

Ce ar trebui s? fac dac? cred c? suf?r de psihoz??

Dac? ave?i oricare dintre simptomele asociate cu psihoza, adresa?i-v? medicului dumneavoastr? de familie. Probabil v? va ?ndruma c?tre un serviciu specializat de s?n?tate mintal? sau c?tre serviciul local de interven?ie timpurie ?n psihoz?.

Servicii de interven?ie timpurie ?n psihoz?

Serviciile de interven?ie timpurie ?n psihoz? (EIP) reprezint? un model de ?ngrijire implementat pentru a asigura c? cei care sufer? sau ar putea suferi de psihoz? primesc rapid ?ngrijirea adecvat?. Numeroase dovezi arat? c? cei care primesc ajutor rapid pentru psihoz? au mai multe ?anse s? se recupereze, ?i chiar mai repede.

Evaluare

Dac? ave?i simptome de psihoz?, un specialist cu expertiz? ?n acest domeniu ar trebui s? v? evalueze pentru a afla mai multe despre:

• Unii au un singur ?episod” de psihoz?. Aceasta ?nseamn? c? persoana trece prin psihoz?, se recupereaz? dup? care nu o mai are niciodat?.
• Unii au mai multe episoade de psihoz? de-a lungul vie?ii.
• Unele dintre aceste persoane vor primi ulterior un diagnostic de schizofrenie, tulburare schizoafectiv? sau o alt? tulburare din spectrul psihotic. Se poate ca diagnosticul care vi se d? s? par? destul de complicat ?i ?i pute?i cere medicului s? v? explice ce ?nseamn? diferitele componente ale acestuia.

Dac? a?i avut unul sau mai multe episoade de psihoz? ?i dori?i s? ?n?elege?i de ce nu a?i fost diagnosticat(?) cu o afec?iune precum schizofrenia sau tulburarea schizoafectiv?, adresa?i-v? medicului dumneavoastr?. Este posibil s? existe motive valide pentru care acesta nu consider? c? unul dintre aceste diagnostice descrie cel mai bine experien?ele prin care a?i trecut.

De ce apare psihoza?

Nu ?tim ?ntotdeauna ce cauzeaz? psihoza. Anumite lucruri pot cre?te probabilitatea apari?iei psihozei, inclusiv:

• s?n?tatea dumneavoastr? mintal?
• dac? consuma?i droguri sau alcool
• orice medicamente pe care le lua?i
• orice probleme de s?n?tate fizic? pe care le-a?i putea avea ?i starea dumneavoastr? general?
• rela?iile ?i re?elele dumneavoastr? de sprijin; de exemplu, dac? ave?i sprijinul unei persoane de ?ngrijire
• orice experien?e traumatice sau dificile pe care le-a?i fi putut avea ?n trecut
• educa?ia ?i istoricul dumneavoastr? profesional
• calitatea general? a vie?ii dumneavoastr?.

Poate p?rea a fi un volum mare de informa?ii. Cu toate acestea, informa?iile ?i pot ajuta pe cei care v? trateaz? s? ?n?eleag? cum tr?i?i, lucrurile care v-ar putea fi dificile ?i toate modalit??ile prin care v? pot ajuta.

Din p?cate, dac? trece?i printr-un episod de psihoz?, este posibil s? nu v? da?i seama c? nu sunte?i bine. Din aceast? cauz?, s-ar putea s? nu cere?i ajutor.

Nu exist? niciun test fizic pentru psihoz?. ?n schimb, persoana care v? evalueaz? va ?ncerca s? afle despre orice simptome pe care le-a?i putea prezenta. Acest lucru va ajuta la determinarea unui diagnostic precis.

Cum se trateaz? psihoza?

Exist? diverse lucruri care pot ajuta persoanele care sufer? de psihoz?. Acestea ar putea fi utile ?n momente diferite ?i ?n moduri diferite.

Din p?cate, unele dintre serviciile men?ionate ?n aceast? sec?iune nu sunt ?ntotdeauna disponibile ?n ?ntregul Regat Unit. Unele servicii sunt disponibile, dar este posibil s? nu le pute?i accesa imediat.

Tratamentul medicamentos

Dac? suferi?i de psihoz? pentru prima dat?, este probabil s? vi se ofere un medicament numit antipsihotic.

Cum func?ioneaz? antipsihoticele?

Antipsihoticele afecteaz? diferite substan?e chimice din creier, ?n special o substan?? numit? ?dopamin?”. Se crede c? simptomele de psihoz?, cum ar fi delirurile ?i halucina?iile, sunt cauzate de producerea excesiv? de dopamin? de c?tre creier. Antipsihoticele ac?ioneaz? prin reducerea nivelului de dopamin? din creier, ceea ce poate ameliora sau reduce simptomele de psihoz?.

Se crede c? ?i alte substan?e chimice din creier, cum ar fi serotonina, noradrenalina, histamina ?i glutamatul, sunt afectate ?n psihoz?. De asemenea, multe antipsihotice afecteaz? nivelurile acestor substan?e chimice. 

Au antipsihoticele efecte secundare?

Toate medicamentele au efecte secundare, care pot varia ?n func?ie de persoan? ?i de tipul de medicament. Medicul ar trebui s? v? explice efectele secundare pe care le-a?i putea avea dac? ?ncepe?i s? lua?i un antipsihotic ?i s? v? ofere oportunitatea de a discuta despre medicament ?i despre orice nel?muriri pe care le-a?i putea avea.

De asemenea, ar trebui s? vi se ofere un prospect care explic? efectele secundare frecvente asociate cu medicamentul care v-a fost recomandat. Citi?i cu aten?ie acest prospect ?i, dac? ave?i ?ntreb?ri, adresa?i-v? persoanei care v-a prescris medicamentul.

Dac? sim?i?i c? medicamentul pe care ?l lua?i v? provoac? efecte secundare nepl?cute, discuta?i cu medicul dumneavoastr?. Medicul ar trebui s? v? sprijine ?n g?sirea unui medicament care v? trateaz? simptomele, dar care nu v? provoac? efecte secundare intolerabile sau nepl?cute. De asemenea, medicul trebuie s? ia ?n considerare orice alte medicamente pe care le lua?i atunci c?nd v? prescrie antipsihotice ?i poten?iala interac?iune dintre acestea. Pute?i citi mai multe despre interac?iunile dintre medicamente

Monitorizarea st?rii de s?n?tate

Ar trebui s? vi se efectueze o evaluare complet? a s?n?t??ii fizice ?nainte de a ?ncepe orice antipsihotic. Aceasta va include:

• analize de s?nge, pentru a depista afec?iuni precum diabetul zaharat ?i colesterolul ridicat
• m?surarea parametrilor fiziologici (cum ar fi tensiunea arterial?, ritmul cardiac ?i temperatura)
• verific?ri ale ?n?l?imii ?i greut??ii corporale ?i, eventual, verific?ri ale indicelui de mas? corporal? (IMC)
• o ECG, care m?soar? activitatea electric? a inimii
• o discu?ie despre fumat, consumul de alcool ?i consumul de droguri, dac? acestea sunt relevante pentru dumneavoastr?.

Este important s? face?i teste de monitorizare a st?rii de s?n?tate fizic? cel pu?in o dat? pe an, ?n timp ce lua?i medicamentele prescrise pentru tratarea psihozei. Aceste controale medicale pot fi efectuate de medicul dumneavoastr? de familie sau de echipa dumneavoastr? de s?n?tate mintal?. Discuta?i cu echipa de s?n?tate mintal? pentru a afla cine v? va efectua controalele fizice ?i ce se va ?nt?mpla dac? sunt identificate probleme de s?n?tate.

Anumite substan?e pot interac?iona ?n mod periculos cu antipsihoticele, inclusiv alte medicamente, alcoolul, drogurile ilegale ?i ?ig?rile. Este important s? discuta?i cu medicul dumneavoastr?:

• ?nainte de a ?ncepe s? lua?i orice alte medicamente
• dac? consuma?i alcool
• dac? consuma?i droguri ilegale
• dac? consuma?i mult? cafein? (mai ales dac? face?i asta uneori, dar nu tot timpul)
• dac? decide?i s? ?ncepe?i, s? renun?a?i sau s? reduce?i fumatul de ?ig?ri. Eventuala renun?are la fumat poate cre?te cantitatea de antipsihotic din s?nge, ceea ce face posibil s? ave?i nevoie de o doz? mai mic? de medicament. Acest lucru este important mai ales dac? lua?i clozapin? (pute?i citi mai multe despre clozapin? ?n sec?iunea urm?toare).
• dac? ave?i o infec?ie, deoarece aceasta pot modifica nivelurile de medicamente din organism.

De ce este necesar? monitorizarea st?rii de s?n?tate?

Persoanele cu psihoz? pot avea o s?n?tate fizic? mai precar?, ?n special s?n?tatea cardiovascular?, motiv pentru care aceasta trebuie monitorizat? cu aten?ie. Medicul v? poate recomanda s? face?i schimb?ri ale stilului de via??, s? v? administra?i medicamentele diferit sau s? lua?i medicamente suplimentare pentru a preveni anumite efecte secundare (cum ar fi cre?terea ?n greutate), dac? acest lucru v? va ajuta s? v? ?mbun?t??i?i s?n?tatea fizic?.

Ce antipsihotic mi se va administra?

Exist? diverse medicamente antipsihotice. Toate medicamentele antipsihotice s-au dovedit ?n mod constant a fi la fel de eficiente, cu excep?ia clozapinei, care s-a dovedit a fi mai eficient?. Ceea ce variaz? de la un antipsihotic la altul sunt tipurile de efecte secundare ?i c?t de severe sunt acestea.

Vi se poate recomanda s? nu lua?i anumite antipsihotice dac?:

• pute?i r?m?ne ?ns?rcinat?
• lua?i anumite alte medicamente
• ave?i anumite alte afec?iuni, cum ar fi diabetul zaharat sau hipertensiunea arterial?.

Medicul ar trebui s? ia ?n considerare toate aceste aspecte ?i s? colaboreze cu dumneavoastr? pentru a alege un antipsihotic care func?ioneaz? cel mai bine.

Clozapin?

Clozapina este singurul antipsihotic a c?rei eficien?? a fost demonstrat? ?n mod constant ?n studiile de cercetare la persoanele la care alte antipsihotice nu au func?ionat bine. Medicul v? poate sugera s? ?ncepe?i tratamentul cu clozapin? dac?:

• a?i ?ncercat cel pu?in dou? medicamente antipsihotice diferite timp de cel pu?in c?teva s?pt?m?ni ?i
• continua?i s? v? confrunta?i cu simptome de psihoz?.

  Dac? ?ncepe?i s? lua?i clozapin?, ve?i fi supus(?) controalelor medicale obi?nuite, a?a cum sunt descrise ?n sec?iunea anterioar?. De asemenea, ve?i beneficia de o monitorizare mai atent?:

• ?n primele 18 s?pt?m?ni ?n care lua?i clozapin?, va trebui s? face?i analize de s?nge o dat? pe s?pt?m?n?.
• Dup? aceast? perioad?, timp de p?n? la un an de la ?nceperea tratamentului cu clozapin?, va trebui s? face?i analize de s?nge o dat? la dou? s?pt?m?ni.
• Dup? un an, va trebui s? face?i analize de s?nge o dat? la patru s?pt?m?ni, at?t timp c?t utiliza?i clozapin?.

Analize de s?nge

Dac? lua?i clozapin?, trebuie s? face?i regulat o analiz? de s?nge numit? hemoleucogram? complet?. Aceasta are rolul de a verifica dac? exist? un poten?ial efect secundar foarte rar al clozapinei, anume o sc?dere a num?rului de globule albe din organism. Celulele albe din s?nge combat infec?iile ?i, dac? nu ave?i suficiente, v? pute?i ?mboln?vi foarte grav. Analizele de s?nge f?cute cu regularitate pot ajuta medicii s? se asigure c? nu exist? semne c? se ?nt?mpl? acest lucru.

Este posibil s? ave?i nevoie ?i de o alt? analiz? de s?nge, numit? monitorizare a nivelului plasmatic. Aceast? analiz? v? monitorizeaz? cantitatea de clozapin? din s?nge. Medicul ar putea s? o efectueze pentru a se asigura c? lua?i doza corect? de clozapin? ?i pentru a exclude sau diagnostica orice probleme de s?n?tate asociate cu utilizarea clozapinei.

?ncep s? apar? dovezi care sugereaz? c?, ?n viitor, unele persoane ar putea s? nu mai aib? nevoie de analize de s?nge la fel de des ca ?n prezent. Dac? ?ndrum?rile ?n aceast? privin?? se schimb?, echipa de s?n?tate mintal? va discuta despre acest lucru cu dumneavoastr?.

Este foarte important, dac? lua?i clozapin?, s? o lua?i conform prescrip?iei. Dac? omite?i s? lua?i doza de clozapin? mai mult de 48 de ore, trebuie s? v? adresa?i de urgen?? medicului dumneavoastr? pentru sfaturi ?nainte de a lua urm?toarea doz? de clozapin?. Acest lucru este necesar din cauza faptului c? poate fi riscant s? lua?i o doz? complet? dup? o pauz?.

Efecte secundare

Persoanele care iau clozapin? pot prezenta ?i alte efecte secundare. Unele dintre acestea sunt similare cu cele enumerate ?n sec?iunea anterioar? despre toate antipsihoticele, dar altele sunt deosebit de frecvente ?n cazul clozapinei, inclusiv:

• cre?tere ?n greutate
• oboseal?
• constipa?ie

De asemenea, clozapina poate determina b?t?i ale inimii mai rapide dec?t de obicei ?n r?ndul unor persoane (cunoscut? sub numele de tahicardie sinusal?). Acesta poate fi r?spunsul normal al organismului la ini?ierea tratamentului cu clozapin?. Totu?i, este ?i un simptom al leziunii cardiace. Din acest motiv, dac? tahicardia sinusal? continu?, pacientul  trebuie evaluat ?i pentru alte semne ?i simptome de afectare cardiac?.

Aceste efecte secundare pot p?rea ?ngrijor?toare, dar majoritatea sunt u?or de gestionat.

C?t timp va trebui s? iau medicamente?

Multe persoane vor s? ?tie c?t timp trebuie s? ia medicamente ?i dac? vor putea s? nu le mai ia ?n viitor. Poate fi foarte dificil de prezis c?t timp ar putea fi nevoie de medicamente, iar acest lucru poate depinde de diver?i factori.

Exist? un risc ridicat de rec?dere dac? ?ntrerupe?i administrarea medicamentului ?n decurs de 1 p?n? la 2 ani de la ?nceperea acestuia. Rec?derea ?nseamn? reapari?ia episoadelor de psihoz?. Continuarea tratamentului medicamentos poate reduce semnificativ riscul de a avea viitoare rec?deri.

Dac? ?nceta?i s? lua?i medicamentele ?i ave?i un alt episod de psihoz?, ar putea fi necesar s? ?ncepe?i s? le lua?i din nou ?i s? continua?i s? le lua?i pentru a v? men?ine s?n?tos(oas?). C?t timp va trebui s? lua?i medicamentele depinde de dumneavoastr? ?i de situa?ia dumneavoastr? unic?.

Ce se va ?nt?mpla dac? nu mai iau medicamentele?

Dac? ?nceta?i s? lua?i medicamentele, s-ar putea s? v? sim?i?i din nou r?u. Cu c?t ave?i mai multe rec?deri, cu at?t v? poate fi mai greu s? v? ?ns?n?to?i?i din nou. De asemenea, este posibil s? nu ave?i acela?i nivel de recuperare de fiecare dat?. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicii v? vor ?ncuraja s? continua?i s? lua?i medicamentele.

Dac? dori?i s? ?ntrerupe?i administrarea medicamentelor sau v? g?ndi?i s? face?i acest lucru, v? recomand?m insistent s? discuta?i mai ?nt?i cu specialistul dumneavoastr? ?n s?n?tate mintal? sau cu medicul de familie. Ace?tia ar trebui s? v? explice avantajele ?i dezavantajele ?ntreruperii administr?rii medicamentelor, orice riscuri care ar putea fi implicate ?i cea mai bun? modalitate de a ?ntrerupe.

Injectabilele cu ac?iune prelungit?

Injectabilele cu ac?iune prelungit?, cunoscute ?i sub denumirea de medicamente ?depozit”, sunt medicamente care se administreaz? sub form? de injec?ie ?ntr-un mu?chi (injec?ie intramuscular?), ?n loc s? fie administrate sub form? de comprimate. Medicamentul este apoi eliberat lent ?n organism pe parcursul c?torva s?pt?m?ni.

Medicamentul sub form? de injectabil? cu ac?iune prelungit? este acela?i ca cel dintr-un comprimat.

Unele persoane prefer? o injectabil? cu ac?iune prelungit? ?n locul unui comprimat, deoarece nu trebuie s?-?i aminteasc? s? ia medicamentele ?n fiecare zi. Pe de alt? parte, unora nu le plac injec?iile sau prefer? ideea de a alege s? ia un comprimat ?n fiecare zi.

Cercet?rile arat? c? persoanele care utilizeaz? injectabile cu ac?iune prelungit? au rezultate mai bune dec?t cele care iau medicamente antipsihotice sub form? de tablete. Pute?i afla mai multe despre antipsihoticele injectabile cu ac?iune prelungit? din materialul nostru informativ .

Terapiile psihologice

Terapiile psihologice sau terapiile prin vorbire sunt activit??i ?n care discuta?i cu un terapeut, singur(?) sau ?n grup, despre problemele pe care le ave?i.

Terapiile psihologice sunt recomandate ca tratament pentru psihoz?, schizofrenie ?i tulburare schizoafectiv? ?i exist? numeroase dovezi c? acestea sunt eficiente. Ar trebui s? vi se ofere terapia psihologic? ?n acela?i timp cu medica?ia, deoarece astfel ambele pot fi mai eficiente.

C?t de utile vi se par diferitele terapii psihologice va depinde de dumneavoastr? ?i de situa?ia dumneavoastr? unic?.

Din p?cate, poate dura ceva timp p?n? s? reu?i?i s? beneficia?i de terapii psihologice, ?n func?ie de unde locui?i.

Terapia cognitiv-comportamental? (TCC)

TCC v? ajut? s? descoperi?i moduri mai utile de a g?ndi ?i de a reac?iona ?n situa?iile de zi cu zi. Spre deosebire de alte terapii prin vorbire, TCC se concentreaz? pe dificult??ile pe care le ?nfrunta?i ?n prezent, mai degrab? dec?t pe experien?ele anterioare.

Ar trebui s? vi se ofere terapie cognitiv-comportamental? individual?, adic? ?nt?lniri individuale cu un terapeut, timp de cel pu?in 16 ?edin?e s?pt?m?nale.

Cum m? poate ajuta TCC?

TCC v? poate ajuta s?:

• ?n?elege?i leg?turile dintre g?ndurile, emo?iile ?i comportamentele dumneavoastr? ?n raport cu simptomele pe care le ave?i
• ?n?elege?i cum se leag? convingerile dumneavoastr? de simptomele pe care le prezenta?i
• dezvolta?i modalit??i alternative de a face fa?? simptomelor
• v? sim?i?i mai pu?in tulburat(?) din cauza simptomelor.

C?nd voi ?ncepe TCC?

Terapiile psihologice sunt de obicei mai utile dac? sunte?i capabil(?) s? participa?i la ele ?i s? finaliza?i munca ?n afara ?edin?elor programate. Dac? starea dumneavoastr? mintal? este precar?, ar putea fi mai bine s? ?ncepe?i terapia cognitiv-comportamental? (TCC) atunci c?nd sunte?i mai stabil(?). Acest lucru este din cauz? c? ?n TCC s-ar putea s? fie nevoie s? contesta?i unele dintre ideile delirante sau convingerile pe care le ave?i. Dac? nu sunte?i preg?tit(?) s? face?i acest lucru, s-ar putea deteriora rela?ia dintre dumneavoastr? ?i terapeutul dumneavoastr? ?i vi s-ar putea ?nr?ut??i s?n?tatea mintal?.

Terapii prin art?

Terapiile prin art? folosesc diferite forme de exprimare creativ? pentru a ajuta la explorarea g?ndurilor ?i sentimentelor proprii. Terapiile prin art? pot cuprinde pictura, fotografia, sculptura, muzica ?i scrisul.

Terapiile prin art? v? pot ajuta s?:

• v? exprima?i
• g?si?i noi modalit??i de a comunica cu alte persoane
• v? reprezenta?i experien?ele prin art?.

Interven?ii familiale

Interven?iile familiale sunt diferite tipuri de sprijin pe care dumneavoastr? ?i familia dumneavoastr? le pute?i primi pentru a v? ?mbun?t??i recuperarea.

Exist? diverse modalit??i de a lucra cu familiile. Totu?i, interven?iile familiale ar trebui efectuate de c?tre profesioni?ti ?n s?n?tate mintal? ?i ar trebui s? acopere urm?toarele aspecte:

• educa?ie psihologic? - v? ajut? pe dumneavoastr? ?i familia dumneavoastr? s? ?n?elege?i mai bine diagnosticul
• gestionarea ?i reducerea stresului
• v? ajut? pe dumneavoastr? ?i familia dumneavoastr? s? v? procesa?i sentimentele ?n mod eficient
• v? ?nva?? diverse moduri de a privi propriile g?nduri ?i convingeri
• rezolvarea problemelor

Interven?iile familiale v-ar putea include ?i pe dumneavoastr? sau ar putea fi oferite doar familiei dumneavoastr? pentru ?nceput. Interven?iile familiale ar trebui oferite timp de cel pu?in trei luni, pentru cel pu?in 10 ?edin?e.

Alte terapii

Exist? ?i alte terapii care nu sunt abordate ?n detaliu aici, cum ar fi terapia dialogului vocilor (sau avatar), deoarece acestea nu sunt neap?rat disponibile pe scar? larg? ?n Regatul Unit.

Internarea ?n spital

Dac? v? sim?i?i foarte r?u, ar putea fi necesar s? petrece?i o perioad? ?ntr-un spital de psihiatrie pentru a v? recupera. Acest lucru poate fi util dac?:

• necesita?i un nivel ridicat de tratament ?i ?ngrijire
• risca?i s? v? face?i r?u dumneavoastr? sau altora
• sunte?i expus(?) riscului de a fi v?t?mat(?) de al?ii.

Internarea involuntar?

?n anumite cazuri, ar putea fi necesar s? fi?i evaluat(?) ?n conformitate cu Legea privind s?n?tatea mintal? (Mental Health Act) ?i s? fi?i internat(?) ?ntr-un spital. Acest lucru s-ar putea ?nt?mpla dac? nu sunte?i ?n siguran?? dac? nu sunte?i ?n spital sau s? lua?i singur(?) decizii cu privire la ?ngrijirea dumneavoastr?. Acest lucru este cunoscut ?i sub denumirea de ?internare involuntar?” ?i ?nseamn? c? ve?i fi ?inut(?) ?n spital prin lege.

Exist? diverse categorii de internare involuntar? ?i pute?i afla mai multe despre acestea din materialul nostru despre internarea involuntar?. Aceast? resurs? se aplic? numai ?n Anglia ?i ?ara Galilor, pentru c? exist? alte legi ?i reglement?ri ?n Sco?ia ?i Irlanda de Nord.

Dac? a?i fost internat(?) involuntar ?n temeiul Legii privind s?n?tatea mintal?, medicii ar trebui s? v? cear? ?n continuare p?rerea despre tratamentul dumneavoastr? ?i s? v? ajute s? participa?i c?t mai mult posibil la procesul decizional. ?n unele situa?ii, medicii ar putea avea nevoie s? discute despre tratamentul dumneavoastr? cu un prieten apropiat, un membru al familiei sau o persoan? care v? ?ngrije?te. Exist? reguli privind schimbul de informa?ii, despre care pute?i afla mai multe din materialul nostru informativ despre ?ngrijirea unei persoane cu o boal? mintal?.

Reprezentan?i independen?i care promoveaz? s?n?tatea mintal?

Dac? sunte?i internat(?) involuntar ?n temeiul Legii privind s?n?tatea mintal?, ave?i automat dreptul de a beneficia de serviciile unui reprezentant independent care promoveaz? s?n?tatea mintal? (IMHA).

Ace?ti reprezentan?i IMHA sunt persoane care au cuno?tin?e solide despre:

• Legea privind s?n?tatea mintal?
• drepturile persoanelor internate involuntar ?n temeiul Legii privind s?n?tatea mintal?.

IMHA sunt complet independen?i de trustul de s?n?tate mintal? sub a c?rui ?ngrijire sunte?i internat(?) ?n spital. V? pot ajuta s? contesta?i internarea involuntar? ?i s? participa?i la evalu?rile st?rii dumneavoastr?. V? pot ajuta s? v? asigura?i c? perspectivele ?i opiniile dumneavoastr? sunt auzite ?i luate ?n considerare de c?tre personalul care v? trateaz?.

Pute?i afla mai multe despre IMHA pe .

Servicii comunitare de s?n?tate mintal?

Exist? posibilitatea s? beneficia?i de ?ngrijire ?i tratament ?n comunitate. Aceasta ?nseamn? c? pute?i r?m?ne acas? sau ?ntr-o cazare asistat? unde s? fi?i tratat(?) de o echip? comunitar? de s?n?tate mintal?.

Echipele comunitare de s?n?tate mintal? sunt alc?tuite din multe persoane cu roluri diferite, inclusiv psihiatri, asisten?i medicali de s?n?tate mintal?, terapeu?i ocupa?ionali, psihologi, lucr?tori de sprijin ?i al?ii.

Pe l?ng? faptul c? v? ofer? sprijin pentru s?n?tate mintal? prin revizuirea medica?iei sau prin terapii psihologice, ace?tia v? pot ajuta ?i cu alte lucruri, cum ar fi un loc de munc?, locuin?? sau la a solicita ajutoare sociale.

Cazare asistat?

Ob?inerea unei locuin?e asistate poate fi un proces complex, dac? ave?i nevoie de acest lucru. Ob?inerea caz?rii asistate depinde de colaborarea tuturor care particip? ?n ?ngrijirea dumneavoastr?. Accentul acordat ?ngrijirii ?n comunitate ar trebui s? fie pe promovarea independen?ei dumneavoastr?, asigur?ndu-se ?n acela?i timp c? beneficia?i de sprijinul adecvat.

Echipele din comunitate

Exist? diferite echipe din comunitate care v? pot sprijini:

Echipa de interven?ie timpurie ?n psihoz?

Aceast? echip? ofer? sprijin intensiv persoanelor cu un prim episod de psihoz?, unele dintre acestea put?nd avea un diagnostic de schizofrenie sau tulburare schizoafectiv?.

Echipa de interven?ie asertiv? ?n comunitate

Aceast? echip? ofer? ajutor ?i sprijin extins persoanelor care au fost diagnosticate cu schizofrenie sau tulburare schizoafectiv? pentru o lung? perioad? de timp. Acest lucru poate fi util ?n special pentru cei care ?nt?mpin? dificult??i ?n colaborarea cu alte servicii sau care nu au putut s? ??i ia medicamentele cu regularitate din diverse motive.

Echipa de rezolvare a crizelor ?i tratament la domiciliu

Aceast? echip? v? poate ajuta dac? v? sim?i?i r?u din punct de vedere mintal, ca alternativ? la internarea ?n spital.

Reabilitare profesional?

Aceasta include centre de zi, spitale de zi ?i centre de s?n?tate comunitare. Aceste facilit??i ofer? diverse activit??i, cum ar fi cursuri de re?ntoarcere la munc?, educa?ie, art? ?i g?tit. De asemenea, ve?i putea s? v? conecta?i cu alte persoane care trec prin experien?e similare.

Disponibilitatea acestor servicii poate varia foarte mult ?n func?ie de unde locui?i.

Sprijin social

Dac? ?nt?mpina?i dificult??i ?n a v? ?ngriji ?n comunitate, ar putea fi util s? vi se aloce un asistent social, care va efectua o evaluare conform Legii privind ?ngrijirea (Care Act) pentru a ?n?elege dac? ave?i nevoi neacoperite de asisten?? social?.

Evaluarea conform Legii privind ?ngrijirea ar putea recomanda s? vi se ofere:

• un set de servicii de ?ngrijire ?n comunitate, ?n propria cazare
• un plasament de locuin?? asistat?
• o evaluare din partea unui terapeut ocupa?ional

O evaluare conform Legii privind ?ngrijirea ar putea avea loc atunci c?nd sunte?i internat(?) ?ntr-un spital de psihiatrie sau c?nd v? afla?i ?n comunitate.

C?nd m? pot a?tepta s? m? recuperez?

Recuperarea este foarte diferit? pentru fiecare persoan?. Depinde de mul?i factori diferi?i, inclusiv c?t de consecvent lua?i medicamentele prescrise, nivelul dumneavoastr? de participare ?n serviciile de s?n?tate mintal? ?i sprijinul pe care ?l primi?i din partea prietenilor ?i familiei. Pute?i face tot ce este ?corect” pentru a v? ?ns?n?to?i ?i a r?m?ne s?n?tos(oas?) ?i totu?i s? experimenta?i sui?uri ?i cobor??uri ale simptomelor.

Poate fi util s? ?ncerca?i s? nu v? g?ndi?i la recuperare ca fiind ?lipsa total? a simptomelor”, deoarece acest lucru s-ar putea s? nu fie posibil. ?n schimb, v-a?i putea g?ndi la recuperare ca fiind:

• capacitatea de a face lucrurile pe care le f?cea?i ?nainte
• ?n?elegerea st?rii dumneavoastr?
• aflarea metodelor ce v? ajut? s? v? p?stra?i stare c?t mai bun?
• cunoa?terea semnelor care indic? faptul c? ?ncepe?i s? v? sim?i?i r?u ?i de ce tip de ajutor ave?i nevoie ?n acele momente.

Cum m? pot sprijini pe mine ?nsumi?

Exist? o mul?ime de lucruri pe care le pute?i face pentru a v? ajuta s? v? p?stra?i stare c?t mai bun?. Echipa de s?n?tate mintal? ar trebui s? v? ofere un plan de men?inere a st?rii de bine ?i s? colaboreze cu dumneavoastr? pentru a-l finaliza. Planul dumneavoastr? de men?inere a st?rii de bine ar trebui revizuit ?n mod regulat ?i modificat dac? este necesar. Este important ca acest plan s? fie elaborat ?n colaborare cu dumneavoastr? ?i cu cei care particip? ?n ?ngrijirea dumneavoastr? ?i ca aspectele pe care le acoper? s? fie relevante pentru dumneavoastr?.

Alte lucruri importante pe care le pute?i face pentru a v? sprijini includ:

Evitarea lucrurilor care v? provoac? stres

Aceste lucruri sunt fi diferite de la persoan? la persoan?, dar ar putea include:

• Medii declan?atoare - Acestea ar putea fi anumite locuri sau persoane care v? streseaz? ?n mod deosebit.
• Droguri ?i alcool - De?i consumul de alcool sau droguri poate fi pl?cut la un moment dat, pe termen lung poate avea un efect negativ asupra s?n?t??ii mintale. Drogurile ?i alcoolul v? pot deteriora starea de spirit, f?c?ndu-v? s? v? sim?i?i paranoic(?) sau provoc?ndu-v? halucina?ii. De asemenea, drogurile ?i alcoolul pot interac?iona cu medicamentele pe care le lua?i ?i pot fi foarte periculoase.

Face?i lucruri care v? sus?in bun?starea

Multe dintre acestea sunt lucruri pe care oricine le poate face pentru a se men?ine s?n?tos(oas?) din punct de vedere mintal ?i fizic. Cele de mai jos pot fi deosebit de utile dac? ave?i o boal? mintal?:

• M?nca?i s?n?tos - ?ncerca?i s? m?nca?i regulat, evita?i s? s?ri?i peste mese ?i consuma?i alimente din grupele alimentare cheie. Pute?i afla mai multe despre alimenta?ia s?n?toas? pe .
• Face?i exerci?ii fizice - S-a demonstrat c? men?inerea activit??ii fizice sus?ine o s?n?tate mintal? bun?. ?ncerca?i s? g?si?i un exerci?iu care v? place ?i pe care ?l pute?i face ?n mod regulat. Ar putea fi vorba de o plimbare rapid?, ?not sau participarea la o clas? de exerci?ii organizat? ?n zona local?.
• Men?ine?i leg?tura cu echipa dumneavoastr? de s?n?tate mintal? - Contacta?i-v? echipa de s?n?tate mintal? dac? ?nt?mpina?i dificult??i ?i afla?i ce tipuri de sprijin v? pot oferi ?n domeniile ?n care ave?i nevoie de ajutor.
• Stabilitate financiar? ?i locativ? - Dificult??ile legate de bani sau de locuin?? pot fi unele dintre cele mai stresante lucruri cu care ne confrunt?m. Dac? ?nt?mpina?i dificult??i cu locuin?a sau cu finan?ele, consulta?i materialul nostru despre ajutoare sociale, sprijin financiar ?i consiliere ?n materie de datorii, care explic? la ce tipuri de ajutoare a?i putea avea dreptul ?i cum s? le ob?ine?i. Dac? ave?i un terapeut ocupa?ional ?n echipa dumneavoastr? de s?n?tate mintal?, acesta ar putea s? v? ajute cu acest lucru.

?n?elegerea tiparului dumneavoastr? personal de rec?dere

Tiparul de rec?dere reprezint? o modalitate de a descrie lucrurile pe care ?ncepe?i s? le face?i de obicei sau comportamentele pe care ?ncepe?i s? le manifesta?i atunci c?nd starea dumneavoastr? de s?n?tate ?ncepe s? se deterioreze. Se nume?te ?tipar” deoarece este ceva unic pentru dumneavoastr?.

Dumneavoastr? ?i persoanele apropiate pute?i fi aten?i la aceste lucruri ?i pute?i stabili de comun acord un plan despre ce s? face?i dac? ?ncepe?i s? manifesta?i aceste lucruri. Semnele c? ?ncepe?i s? v? sim?i?i r?u ar putea include:

• nu pute?i dormi
• v? izola?i sau ie?i?i ?n ora? mai mult dec?t de obicei
• vorbi?i sau v? comporta?i diferit fa?? de cum o face?i de obicei
• v? scade performan?a la locul de munc? sau la ?coal?
• sunte?i mai iritabil(?) sau agresiv(?), inclusiv fa?? de familie ?i prieteni

Un lucru important de luat ?n considerare ?n cazul rec?derii este ?pierderea con?tientiz?rii bolii”. Acesta este momentul ?n care nu mai pute?i s? v? da?i seama c? nu sunte?i bine ?i c? simptomele dumneavoastr? nu sunt reale.

Colegii de recuperare

Colegiile de recuperare ofer? cursuri online ?i cu prezen?? despre bolile mintale, s?n?tatea mintal? ?i bun?starea. Acestea se adreseaz? celor care s-au confruntat cu probleme de s?n?tate mintal? ?i care doresc s? afle mai multe despre afec?iunea lor ?i despre cum ??i pot facilita recuperarea. Colegiile de recuperare au ?i cursuri destinate familiei, prietenilor ?i persoanelor de ?ngrijire.

Colegiile de recuperare sunt disponibile de la multe trusturi de s?n?tate mintal? ale NHS, precum ?i online prin intermediul .

Tratament cu activit??i ?n comunitate

O parte important? a recuper?rii dumneavoastr? poate fi petrecerea timpului cu al?ii, f?c?nd lucruri care v? plac. Tratamentul cu activit??i ?n comunitate ajut? la conectarea oamenilor cu servicii comunitare ?i grupuri locale, care le pot sprijini s?n?tatea mintal? ?i fizic?.

De exemplu, dac? v? place gr?din?ritul, tratamentul cu activit??i ?n comunitate ar putea ?nsemna s? fi?i pus(?) ?n leg?tur? cu un grup s?pt?m?nal de gr?din?rit din apropierea dumneavoastr?, unde ve?i putea s? v? ?nt?lni?i cu al?ii ?i s? petrece?i timp ?mpreun? f?c?nd ceea ce v? place.

Pute?i afla mai multe despre acest lucru din materialul nostru de tratament cu activit??i ?n comunitate.

Munca

Dac? v-a?i sim?it foarte r?u, via?a dumneavoastr? profesional? probabil va trebui s? se schimbe. Aceasta ar putea ?nsemna s? primi?i mai mult sprijin din partea angajatorului, s? lua?i o pauz? de la locul de munc? sau s? g?si?i un alt loc de munc? dac? actualul v? provoac? stres. Aceste schimb?ri s-ar putea s? nu fie permanente, dar este important s? v? g?ndi?i dac? exist? schimb?ri pe care le pute?i face pentru a v? ajuta s? v? p?stra?i o stare c?t mai bun? posibil?.

Informarea angajatorului dumneavoastr?

Dac? a?i fost diagnosticat(?) cu o boal? mintal?, probabil v? ?ntreba?i dac? ar trebui s?-i spune?i angajatorului dumneavoastr?. Unii oameni sunt reticen?i s? discute cu angajatorii despre diagnosticul lor, de team? c? ??i pierd locul de munc?, sau sunt trata?i nepotrivit ori diferit fa?? de colegii lor.

Bolile mintale sunt considerate o dizabilitate conform Legii egalit??ii (Equality Act) din 2010 ?i Legii privind discriminarea pe motive de dizabilitate (Disability Discrimination Act) din 1995 din Irlanda de Nord. Aceasta ?nseamn? c? discriminarea pe baza unei boli mintale este ?mpotriva legii.

Dac? ?i spune?i angajatorului despre diagnosticul dumneavoastr?, acesta are responsabilitatea legal? de a v? sprijini.

Ajust?ri rezonabile

Ar putea fi necesar ca angajatorul s? v? ajute s? face?i ajust?ri rezonabile la locul de munc?. De exemplu, dac? v-a?i sim?it r?u, dar sunte?i gata s? v? ?ntoarce?i la munc?, vi s-ar putea oferi o revenire treptat?. Aceasta ar putea ?nsemna s? lucra?i jum?tate de zi ?n loc de o zi ?ntreag? sau s? lucra?i cu jum?tate de norm? ?i apoi s? v? cre?te?i treptat programul de lucru la norm? ?ntreag?.

G?ndi?i-v? la ce tipuri de ajust?ri v-ar putea fi utile ?i vorbi?i cu angajatorul dumneavoastr?. Pute?i afla mai multe despre ajust?rile rezonabile de .

Access to Work

este un serviciu oferit de Department for Work and Pensions (DWP) care le poate oferi sprijin practic ?i financiar persoanelor cu dizabilit??i. Serviciul este disponibil persoanelor care de?in un loc de munc?, liber-profesioni?tilor sau celor care caut? un loc de munc?.

Access to Work poate oferi sprijin sau adapt?ri dincolo de ?ajust?rile rezonabile” descrise mai sus. De exemplu, Access to Work v-ar putea ajuta angajatorul s? pl?teasc? un consilier de ocupare a for?ei de munc? sau o formare suplimentar? pentru dumneavoastr?.

?ofatul

Dac? suferi?i de psihoz? ?i sunte?i conduc?tor(oare) auto, ave?i obliga?ia legal? de a informa Direc?ia general? permise de conducere ?i ?nmatricul?ri din Regatul Unit (Driver and Vehicle Licensing Agency - DVLA).

C?t timp nu sunte?i bine, va trebui s? renun?a?i temporar la ?ofat, deoarece ar fi riscant s? conduce?i. Totu?i, este posibil s? pute?i ?ncepe s? conduce?i ma?ina din nou dac? a?i avut o stare bun? timp de cel pu?in 3 luni. Medicul ar trebui s? v? poat? ajuta s? ?n?elege?i dac? este sau nu riscant s? conduce?i.

Dup? recuperare, DVLA ?i va trimite o not? scris? medicului dumneavoastr? de familie sau psihiatrului solicit?ndu-i s? evalueze dac? este riscant s? conduce?i din nou.

Pute?i afla mai multe despre bolile mintale ?i ?ofat pe website-ul DVLA, ?n .

Informa?ii pentru prieteni ?i familie

Dac? cunoa?te?i pe cineva care a suferit de psihoz?, este posibil s? v? ?ntreba?i cum o pute?i sus?ine pe persoana respectiv?. V? suger?m aici c?teva lucruri pe care le pute?i face.

Sprijin pentru sine

Psihoza ?i poate afecta ?i pe cei care cunosc persoana care a primit diagnosticul. Dac? cineva pe care ?l cunoa?te?i sau de care ave?i grij? sufer? de psihoz?, v-ar putea fi util s? ob?ine?i informa?ii ?i sprijin. Poate fi util pentru am?ndoi, deoarece cu c?t sunte?i mai informat(?) ?i primi?i mai mult sprijin, cu at?t ve?i putea ajuta mai mult persoana pe care o cunoa?te?i.

Aflarea de informa?ii despre psihoz?

Psihoza este o afec?iune care este adesea ?n?eleas? gre?it. Pute?i ajuta persoana pe care o cunoa?te?i afl?nd mai multe despre psihoz?, folosind informa?ii de ?ncredere de la organiza?ii din domeniul s?n?t??ii sau organiza?ii caritabile, dintre care am enumerat c?teva mai jos. De asemenea, a?i putea c?uta pove?ti de la persoane care au trecut prin psihoz? pentru a ?n?elege la ce v? pute?i a?tepta ?mpreun? cu persoana iubit? acum ?i ?n viitor.

Afla?i cum pute?i ajuta

?ntreba?i persoana dac? ?i pute?i oferi sprijin ?n vreun fel. S-ar putea s? v? cear? ajutor practic, cum ar fi s? o ajuta?i s?-?i organizeze finan?ele. Sau s-ar putea s? v? cear? sprijin emo?ional, cum ar fi participarea la o consulta?ie al?turi de ea.

Dac? sunte?i implicat(?) ?ndeaproape ?n ?ngrijirea unei persoane, s-ar putea s? existe momente ?n care va trebui s? discuta?i cu medicii despre tratamentul acesteia, s? ajuta?i la luarea deciziilor sau s? sus?ine?i drepturile persoanei respective. Pute?i afla mai multe despre acest subiect din materialul nostru despre ?ngrijirea unei persoane cu boli mintale.

Sprijin financiar

Cunoscutul(a) dumneavoastr? ar putea fi expus(?) riscului de a cheltui mul?i bani atunci c?nd este bolnav(?) sau de a fi exploatat(?) financiar de al?ii. Dac? acesta este cazul, a?i putea s? ajuta?i persoana s? ia m?suri pentru a-?i proteja banii. Aceasta trebuie s? fie o decizie pe care o lua?i ?mpreun?.

Pute?i afla mai multe despre beneficii, sfaturi financiare ?i datorii din resursa noastr? de informa?ii. De asemenea, pute?i pentru a citi mai multe despre bani, datorii ?i sprijin financiar pentru persoanele care sufer? de boli mintale.

De asemenea, pute?i vizita sau . Ar trebui s? pute?i discuta cu un consilier despre beneficiile la care ave?i dreptul, iar acesta v? poate ajuta s? completa?i formularele ?i s? ob?ine?i dovezi justificative.

?n?elegerea ideilor delirante

Poate fi dificil pentru familie ?i prieteni s? ?tie cum s? reac?ioneze atunci c?nd o persoan? cunoscut? are g?nduri sau idei care sunt evident neadev?rate. Familia ?i prietenii se ?ntreab? adesea dac? s? conteste aceste g?nduri, s? fie de acord cu ele sau pur ?i simplu s? le ignore. Este important de re?inut c? pentru persoana care prezint? simptome de psihoz? poate fi imposibil s? disting? aceste simptome de realitate.

S-ar putea s? afla?i c? este mai util s? ?i valida?i sentimentele, dec?t convingerile care le provoac?. De exemplu, dac? persoana pe care o cunoa?te?i se teme c? este sub supravegherea guvernului, ?n loc s? ?ncerca?i s? o convinge?i c? acest lucru nu se ?nt?mpl?, a?i putea r?spunde sentimentelor pe care le are spun?nd:

?Sun? foarte ?nfrico??tor, ?mi pare foarte r?u. Pot face ceva ca s? te ajut s? te sim?i mai ?n siguran???”

Din p?cate, nu ve?i putea ?ntotdeauna s? ajuta?i persoana s? se simt? mai bine atunci c?nd se afl? ?ntr-o criz?.

Dac? sunte?i persoan? de ?ngrijire

Dac? ave?i grij? de o persoan? care sufer? de o boal? mintal?, a?i putea fi considerat(?) o ?persoan? de ?ngrijire”. ?ngrijirea unei persoane cu o boal? mintal? sever?, precum psihoza, poate fi uneori foarte dificil? ?i este important s? v? pute?i sprijini ?i propria s?n?tate fizic? ?i mintal?. Chiar dac? nu v? considera?i persoan? de ?ngrijire, a?i putea avea totu?i dreptul la anumite beneficii ?i sprijin.

Dac? sunte?i persoan? de ?ngrijire, ave?i dreptul la o evaluare gratuit? ?n aceast? calitate. Acest lucru v? va ajuta s? ?n?elege?i ce v-ar putea face via?a mai u?oar?. Pute?i afla mai multe despre cum s? ob?ine?i una pe NHS.

De asemenea, pute?i g?si grupuri de sprijin locale special concepute pentru persoanele de ?ngrijire, prietenii ?i familiile persoanelor care sufer? de psihoz?.

Afla?i mai multe despre acest subiect din materialul nostru despre ?ngrijirea unei persoane cu boli mintale.

Resurse suplimentare

, NICE – The National Institute for Health and Care Excellence (NICE) ofer? ?ndrum?ri privind standardele de ?ngrijire ?i tratament pe care ar trebui s? le primeasc? persoanele cu diferite afec?iuni. Aceste informa?ii sunt destinate publicului general ?i se refer? la ?ndrum?rile pentru adul?ii cu psihoz? ?i schizofrenie.

Organiza?ii caritabile

Pute?i g?si alte informa?ii de ?ncredere despre psihoz? ?i alte probleme de s?n?tate mintal? prin intermediul urm?toarelor organiza?ii caritabile:

Resurse conexe

Mai jos sunt c?teva dintre resursele noastre legate de psihoz?, sprijinul ?i tratamentul acesteia, care v-ar putea fi de folos:

Alte afec?iuni

• Schizofrenie
• Tulburare schizoafectiv?
• Catatonie
• Schizofrenia la tineri
• Psihoza la tineri

Tratamente

• Antipsihotice
• Antipsihotice injectabile cu ac?iune prelungit?

Sprijin ?i ?ngrijire

• Ajutoare sociale, sprijin financiar ?i consiliere privind datoriile
• ?ngrijirea unei persoane cu o boal? mintal?

Mul?umiri

Acest material informativ a fost elaborat de Consiliul editorial de implicare public? (Public Engagement Editorial Board - PEEB) al Colegiului regal al medicilor psihiatri (黄色仓库). Acesta reflect? cele mai bune informa?ii disponibile la momentul redact?rii.

Autori specializa?i: Dr. Declan Hyland, dr. Angeliki Tziaka, dr. John Crosby ?i dr. Louay ElTagy

Exper?i prin experien??: Alice Evans, Ashley Nsimbi, Debra Knychala, Janet Seale, Mark Ellerby, Michael Robinson ?i dr. Sofija Opacic.

Bibliografia integral? este disponibil? la cerere.